Suntem cu toții obișnuiți să trăim într-o lume care depinde
de altcineva sau altceva, dar, până nu greșește omul în viață, nu se convinge că
e adevărat ce i se spune.Tot timpul încercăm să îi facem fericiți pe alții și
în schimb uităm de noi.
Frumusețea vieții este de moment. Și, dacă vrem să fim
fericiți tot timpu, atunci... vom muri nefericiți. Fericirea înseamnă clipe,
secunde, poate minute… Dacă vrem să știm gustul fericirii…, ei bine, atunci trebuie să
prelungim cât de mult aceste clipe de fericire.
Când spun că viața e frumoasă, mă gândesc la acei oameni
care își trăiesc viața ajutându-i pe alții. La acele mâini care ridică, mângâie
și bandajează. Mă gândesc la ochii blânzi care mai varsă câte o lacrimă din
când în când, nu pentru ei, ci pentru semenii lor. Îmi amintesc de fiecare
moment în care cineva ar fi putut să fie rău, să profite, dar nu a
făcut-o. Mă gândesc la clipele frumoase
petrecute alături de oameni dragi, la nebuniile făcute în trecut și la tot ce
“a fost bine”. Fără tristețe nu putem vedea ce înseamnă fercirea.
…Trebuie să apreciem la maxim momentul în care simțim că ni
se formează în cap gândul “Viața e frumoasă!“ și să păstrăm acest gând mereu,
pentru că asta e tot ce contează în această lume.
Mădă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu