"F"- Juniorii lirici...

Eiii, bine..., astăzi s-a desfăşurat primul nostru concurs de creaţie, asa numitul : F  - Juniorii lirici, în care talentaţii de noi am arătat de ce suntem în stare, am arătat că putem crea o poezie, doar cu ajutorul unor rime... impuse.

Ceea ce pot spune despre ce s-a întâmplat astăzi este că am văzut în,  să spun aşa, "imaginarul'' fiecăruia, apoi am văzut că "autorii'' acestor poezii au scris din suflet, că fantezia lor  a "vorbit" prin aceste (deloc) simple versuri.

Dar dacă  tot a fost un concurs, cineva trebuia ales câştigător, chiar dacă după părerea mea şi a altora, toate au fost foarte bune, expresive şi unele foarte amuzante. Vreau să-i felicit pe cei ce au câştigat acest concurs şi aş vrea să-i şi provoc la ceva: să mai scrie şi alte poezii...

Bravo: Claudiu (locul I), Mădă-Tic Tac (locul 2) şi Cristina (locul 3), dar vreau să-i felicit şi pe toti ceilalţi! Chiar dacă nu am câştigat, noi ştim că poezia noastră a fost una reuşită. Era sa uit, cu totii o felicitam pe Veronica pentru ca ''vorbit din suflet'' in acea poezie si, cred, ca a fost cea mai buna, parerea mea.
Cât despre atmosfera concursului, aceasta a fost una plăcută, deoarece ne-am distrat dând note fiecăruia din noi pentru poezie, am mâncat prăjituri (mulțumită mamei Roxanei), am râs , pe scurt, chiar ne-am simțit bine, mai ales când domnul nostru diriginte ne lăuda ''operele'' noastre,  că au fost mult mai bune decât ne așteptam noi și chiar ne-am bucurat că a fost mândru de noi în acele momente. 

Eiii... bine, dacă tot am lăudat atât poeziile noastre, eu zic să le vedeți/citiți și voi pe cele mai bune 4 poezii  și chiar aș vrea să vă spuneți părerea, mai ales laudele: 

Sfaturi...

Claudiu Miron

Începuturi



Această poezie cine-o citeşte

Se va gândi la cine-a scris-o, fireşte,

Că nu poţi să-i spui scriitor la oricare bou

Care mâzgăleşte-o hârtie cu un stilou.

Pe umeri trebuie să ai un cap şi nu un dovleac, 

Iar mintea să-ţi fie ascuţită ca un ac.

Cei ce citesc aceste versuri şi nu se prind

De multe ori sunt cei care se trezesc vorbind.

Cei care locuiesc mai mulţi în casă

Şi care duc o viaţă zgomotoasă.

Mă uit-napoi la versuri, la-nceput au fost doar două

Şi iată ca acum, am scris mai mult de nouă.

Mădălina Unchiaşu

Fărâme de vis...

Într-o noapte zgomotoasă, 

Când motanii șoareci prind,

Dormeam liniștită în casă,

Mă trezeam prin somn vorbind. 

Am văzut palate două,

Construite pe un ac. 

Luni erau pe cer cam nouă

Rezemate de-un dovleac.

Iar pe-o lună plânge un bou,

De scrisoarea ce-o citește

Se juca cu al său stilou.

Tot a fost un vis, firește!

Cristina Moldovanu

Misterul...

Să fii mister, nu-i greu, firește...

Citește, omule, citește!

Să nu ai mintea ca un ac,

Să nu ai suflet de dovleac.

Să nu fii prost ca și un bou,

Să fii cerneală de stilou,

Să scrii măcar și rânduri, două,

Fără greșeli, să le scrii nouă.

Nu vreau să te prind,

Vreau doar să te aud vorbind,

Să nu ai mintea zgomotoasă,

Fii, omule, fii,  omule – o casă!

Calancea Veronica

                                                                                                                      
 Claudia