Eheeei...

         Îmi amintesc şi acum prima zi de liceu, chiar dacă nu a fost una chiar strălucită. Eram acolo cu dragul meu tovarăş Claudiu, care mă ajuta să trec peste emoţii. Am ajuns acolo şi am văzut o mulţime de liceeni, dar şi copii mai mici. Pot să spun că mă uitam doar după câteva fete pe care le ştiam din poze. După câteva căutări, am decis să ne retragem şi să aşteptăm începutul discursului. A durat ceva până i-am găsit pe ai noştri, dar până la urmă ne-am descurcat. Sunt fericit că am nişte colegi foarte de treabă care ştiu să glumească şi pe care te poţi baza. Sper că o să ne înţelegem bine pe parcursul celor 4 ani pe care îi vom petrece împreună.

                                                                                        Constantin Săgneanu